Am o gramada de defecte . Dar vreau sa scap neaparat de unul : acela ca nu sunt ambitioasa cateodata . In momentul in care ceva nu mai merge bine, renunt direct, fara sa lupt . Si e urat pentru ca poate ceva s-ar fi schimbat daca as fi incercat mai mult, atrage si regrete dupa sine ca poate nu as fi vrut sa iasa in felul ala .

Si pe langa asta sunt o vaca, ce-i drept, una cu stil . Adica am un mod nesimtit de a ma distra cand acasa am atatea motive sa plang . De asta evit de cele mai multe ori sa stau singura .

Naiva nu sunt, poate doar cateodata, pentru ca am invatat sa citesc atat de bine oamenii, incat sunt satula sa vad atata rautate si egoism . Preferam sa nu . Sunt incapatanata .

Si cum spuneam.. am toane . Cateodata am nevoie de tine ca sa-mi dai stari picante, cateodata am nevoie sa fiu singura ca sa imi revin dupa starile astea sau dupa nervii pe care mi-i faci sau pe care mi-i fac singura cand imi zboara mintea prea departe . Dar de ce aduc vorba de tine? Inainte sa incep, mi-am promis postul asta exclusiv mie . Asa..

Nu stiu cum se numeste asta : ma enervez foarte repede . Daaa! E un defect al naibii de enervant . Adica daca pana si faptul ca ma enervez repede ma enerveaza, e fenomenal fenomenul asta .

Unde mai zici ca am stofa de psiholog? Pai cam am, ca devine mai usor cand trebuie sa rezolvi problemele altora . Atunci gandesc la rece .

Nu prea stiu sa mint, adica cand o fac imi iese perfect, dar pentru ca nu spun adevarul uit, ma incurc singura in minciuni si adevarul tot iese la iveala, deci,  nu-i de mine .

Si chiar daca nu prea se vede, ador schimbarile, si nu vorbesc de faptul ca imi schimb culoarea unghiilor la doua zile .

Nu stiu sa aplanez un conflict in care sunt chiar eu implicata, poate pentru ca ador sa ma cert . Ciudat .

In timp ce regret ca s-au intamplat multe neplaceri in viata mea, ii si multumesc lui Dumnezeu ca s-au intamplat pentru ca am avut ceva de invatat de pe urma lor . Imi pasa prea mult de ceea ce cred altii despre mine si nu prea mai am grija de fericirea mea .

Nu pot sa ma maturizez in totalitate . Nici n-am incercat, dar am mici iesiri de copil de sapte ani, de care nu prea vreau sa scap . I admit it . Nu stiu sa spun NU, fara sa ma simt vinovata si fara sa cred ca ranesc pe cineva . Nu pot sa ma port in felul in care gandesc .

 Intotdeauna lucrurile simple m-au facut fericita, asa ca : Hai! Ofera-mi un zambet in schimbul zambetului meu si o sa-ti fiu recunoscatoare .